Sistemul de videoconferinţe din Primăria Ploieşti, care facilitează derularea şedinţelor de Consiliu Local în perioada stării de alertă, dă rateuri după rateuri. La şedinţa de luni, el a funcţionat atât

de prost, încât unii consilieri au figurat ca votanţi multipli, alţii n-au putut să voteze în aplicaţie la anumite proiecte şi au ajuns să îşi sune colegii, introducând, practic în premieră istorică, votul prin difuzorul telefonului, centralizarea rezultatelor la mai multe puncte de pe ordinea de zi s-a făcut cu pixul pe hârtie, după un apel nominal, ca atunci când profesorul striga prezenţa la şcoală, iar dezbaterile aleşilor locali au fost întrerupte în mod repetat din cauza microfoniei şi mai ales a ecoului care răzbătea în toată sala, făcând aproape imposibilă urmărirea unui discurs.

Ca să înţelegeţi contextul, la scurt timp după mutarea în noul sediu, Primăria Ploieşti a implementat în sala de şedinţe un sistem de centralizare a voturilor, pe baza unor cartele cu scris în chineză, pe care angajaţii de la Informatic le ofereau consilierilor înainte de şedinţe. Au apărut, de la bun început, unele probleme, când consilierii reclamau că apăsaseră butonele pentru "da", "nu" sau "abţinere", însă opţiunile lor nu erau înregistrate în sistem. Din acest motiv, ca să nu se mai complice, la punctele considerate simple, la care de regulă se anticipa o unanimitate, votarea a continuat să se facă în metoda clasică, prin ridicarea mâinilor. Pandemia de coronavirus a mai adus, însă, o schimbare, iar în starea de urgenţă consilierii locali au adoptat o modificare a regulamentului intern, care a permis derularea şedinţelor forului legislativ prin sistem de videoconferinţă. Că tot primiseră aleşii locali tablete din partea Primăriei, pe acestea a fost instalată o aplicaţie, iar aceştia au primit datele de autentificare, astfel încât să poată dezbate şi vota de acasă proiectele. Cel puţin în teorie.

La şedinţa de luni, când unii aleşi au fost în sală, iar alţii au preferat să intervină de acasă, a fost haos de la început până la sfârşit. Încă din momentul strigării prezenţei, sistemul a dat rateuri, iar unii dintre consilierii de acasă, deşi figurau ca activi în aplicaţie, nu reuşeau să confirme că sunt prezenţi. După depăşirea primului obstacol, a apărut imediat a doua problemă, cea a ecoului care se auzea în momentul în care cineva lua cuvântul la microfoanele din sală. Un angajat al Primăriei care se ocupa de bunul mers al şedinţei a încercat să reducă sunetul din difuzoarele sistemului, însă nici asta n-a mers, pentru că aleşii din sală s-au prins că nu-i mai puteau auzi pe cei care luau cuvântul prin aplicaţie, din exterior. Apoi cineva s-a gândit cu ecoul ar putea proveni de la tabletele consilierilor din sală. Practic, sunetul se auzea mai întâi în difuzoarele din sală, apoi şi în difuzoarele tabletelor, apoi cel din tablete era captat de microfoane, aşa că se auzea din nou în difuzoarele din sală şi evident, încă o dată, cu întârzierea de rigoare datorată conexiunii, în tabletă. "Trebuie să opriţi sonorul şi microfonul din aplicaţie. Le poriniţi doar când vreţi să luaţi cuvântul", a explicat, de la tribună, preşedintele de şedinţă, care apoi a lămurit, pentru consilierii mai puţin pricepuţi cu tehnica modernă, că e vorba de două butoane roşii care apar undeva în partea de jos a ecranului. Ce mai, deja intraserăm într-o comedie. Oricum, cu toate explicaţiile, ecoul n-a trecut. Când părea că el acoperă toate discuţiile, iar singurul lucru care acoperea ecoul era resemnarea, a mai apărut o problemă, cea a sunetului puternic, metalic, de microfonie. Iar sonorizarea n-a fost nici pe departe cea mai mare problemă.

Most Read

  • Week

  • Month

  • All