MyRadioOnline.ro

De obicei lucrez ca translator la Berlinale, dar m-am acreditat și ca jurnalist în câteva rânduri. În 2015 am fost angajată de organizatorii festivalului de la Berlin pentru conferințele de presă

De obicei lucrez ca translator la Berlinale, dar m-am acreditat și ca jurnalist în câteva rânduri. În 2015 am fost angajată de organizatorii festivalului de la Berlin pentru conferințele de presă și interviurile la filmul lui Radu Jude Aferim!, apoi în 2017, când l-am reîntâlnit pe regizorul româno-german Călin Peter Netzer, pentru filmul lui, „Ana, mon amour” și mai apoi în 2018, când am fost traducător pentru filmul „Touch Me Not”/Nu mă atinge-mă”, al Adinei Pintilie, care câștiga  - de altfel - Ursul de Aur.

Atunci timpul devine foarte prețios și traiectul meu este clar definit: de la vizionarea pentru presă în Berlinale-Palast urmează un photocall la Hotelul Hyatt. Cu puțin noroc, am timp să trec și prin Lounge unde se perindă actorii importanți și au loc unele interviuri, unde sponsorii își etalează marfa iar catering-ul șampania și gustoasele canapés. După foto call urmează conferința, evenimentul cel mai important! După conferința de presă care durează de regulă 40 de minute are loc premiera filmului, aici mă voi afla pe red carpet pentru a întâmpina echipa și actorii principali care vor răspunde la întrebările presei internaționale. După care mai dau o fugă pe la Lounge să mă întăresc sufletește - de obicei cu prietena mea mondenă, un critic de film de renume din Paris, o mare amatoare a lucrurilor bune, care cunoaște aproape întreaga lume din industrie. Interviurile cu stații de televiziune și critici de film din întreagă lume au loc în următoarele zile.

Dar anul acesta oferta de a lucra ca interpret/traducător a picat doarece „lingua franca” a filmului Malmkrog al lui Cristi Puiu era franceza. Cum îmi făcusem deja planul de a merge la Berlin, cu biletele de tren și cazarea deja organizată, m-am hotărăt să mă bucur din plin de timpul liber și să-mi activez sinergiile pentru perioada 22-26.02.

Zis și făcut! Primul eveniment la care am participat - pe 22 februarie (mergând direct din tren cu tot cu bagajul în sala Meistersaal din Potsdammer Platz), dând curs unei invitații - a fost conferința organizată de asociația WIFT-Women in Film and Television. Aici a participat și Mariette Rissenbeek, noua co-directoare a Berlinalei. Cu o tematică provocatoare - „How much Feminine Intelligence is in AI? – Opportunities and risks of new technologies for development, production and distribution of film, TV and streaming content” - panelistele au discutat, de exemplu, despre cum algoritmul decide asupra contentului oferit  abonaților Netflix. La Netflix utilizatorul este mai degrabă pasiv, iar alegerile făcute pentru următorul film sau următoarea serie sunt în mare parte determinate de acel algoritm. Unde este buba? Se pare că acest lucru dezavantajează femeile din industria cinematografiei, și în special afro-americanele, algoritmul este sexist și rasist, doarece se impun preferințele unor bărbați albi, care - cu preferințele lor - influențează algoritmul.

A urmat apoi Brunch-ul tradițional organizat de Goethe Institut chiar la sediul lor, la care am reîntâlnit mai multe cunoștințe, printre care o actriță și o reprezentantă a postului TV ARTE. Mai rămăsese o ultimă invitație pe ziua aceea dar foarte importantă doarece venea din Bremen, orașul meu. Laura Byel de la sucursala Nordmedia din Bremen mă invitase la sediul casei de producție Maximfilm, unde erau prezentate producțiile din Bremen care participau la Berlinale. Într-un cerc restrâns erau invitate talentele legate de Bremen împreună cu partenerii. Numai cu o parolă comunicată dinainte puteai intra. Nu mică mi-a fost surpriza întâlnind-o pe gazda Saskia Wegelein, o fostă colegă de universitate, care - între timp - conduce Filmbüro Bremen pentru promovarea culturii cinematografice. Atmosfera foarte detașată, iar în mijlocul mesei din salon se afla - conform invitației „coffee and cake“ - un imens tort rotund, extrem de delicios, pe nume „Tortul Aur din Ciocolată”.

A doua zi, pe 23 februarie, am participat la seminarul organizat de cea mai importantă comisie de film suedeză din regiunea de vest a Suediei. Film i Väst a co-finanțat și filmul lui Cristi Puiu „Malmkrog“. Din întâmplare, m-am așezat lângă Jess Conoplia, președinta AFCI (SUA) care - la puțin timp după ce mi-a admirat cerceii - a pășit spre podium, unde a discutat cu ceilalți. Printre participanți l-am recunoscut și pe Alex Trăila de la CNC, cu care am discutat despre participarea CNC-ul anul trecut la Festivalul de Cannes, finanțarea nefinalizată, cât și planurile de viitor.

Pe parcursul prânzului care a avut loc am stat de vorba cu Jess Conoplia despre trasformarile care au loc astăzi în Arabia Saudită, odată cu decizia recentă de a înființa cinematografe (care până acum nu existau) discutând și șansele noului Festival International de Film Red Sea din Jeddah, ce urma să se desfășoare în perioada 12-21 martie; după Berlinale, a fost reprogramat pe motive de coronavirus. Am aflat de la Jess că urma să zboare în Arabia Saudită în luna martie pentru înființarea unei comisii de film.

Au urmat - în următoarele zile - diverse „get together” ca de exemplu acela organizat de Soundtrack Cologne, un congres ce reunește în fiecare an la Köln ingineri de sunet, sound designeri, compozitori, regizori și producători. Aici i-am cunoscut pe basistul și compozitorul Michael Beckman, care - împreună cu partenera sa Maria - au creat compania Becktone. Sau brunch-ul dedicat talentelor din Europa de Est care a fost organizat de Festivalul International de Film Cottbus (03-08.11.2020) în colaborare cu „Ost-West Koproduktionsmarkt“. Aici am revăzut mulți cunoscuți din industrie, printre care pe regizorul și producătorul Stepan Klein de la Casa de producție Media Plus din Bremen. Producătoarea Silvia Schopf de la Casa de producție Ära Film (ne cunoscusem la Filmfest München) mi-a prezentat-o pe actrița Stephanie Lexer, aceasta este un „shooting star” în Germania! A urmat recepția organizației IEFTA, care se dedică promovării noilor talente și diversității din industrie. IEFTA a sponzorizat și Berlinale Africa Hub din European Film Market, în cadrul căruia s-au ținut (în incinta hotelului Marriott) discuții de panel cu Ragnhild Ek, Executive Producer „Beyond the Raging Sea”, Tamara Dawit (Egipt), cu Keith Shiri, programator și  mentor IEFTA, Mohamed Awad Farah (Sudanese Filmmaking Association), Talal Afifi (Sudan Independent Film Festival), Sara Abbas Karoum (Sudanese Filmmaking Association). Unul dintre alumni IEFTA este Moges Tafesse. Pelicula sa, „Enchained” (2019), a fost distribuită în SUA și Europa. Iar „Beyond the Raging Sea”, emoționantul film realizat de Marco Orsini (președintele IEFTA), a primit ovații pe 24 martie la Cinemax.

Diverse au fost și evenimentele care au avut loc în cele cinci seri petrecute la Berlin. O invitație mondenă la gala „Movie meets media” care are loc - în mod tradițional - la hotelul Adlon, organizată de Sören Bauer și clasată ca „the event”! O altă petrecere, nu mai puțin distinsă, a fost organizată de Medienboard Berlin Brandenburg-MBB la hotelul Ritz Carlton. Cei doi CEO-MBB Kirsten Niehuus si Helge Jürgens au sărbătorit, cu cei peste 2.000 de invitați din film, mass-media și politică, 12 filme ce fac parte din programul Berlinale 2020 și trei producții cu succes la box office din 2018 și 2019, care au restituit fondurile sub sloganul "Scheck is Back" (cecul înapoiat). Aceste filme sunt: „Das perfekte Geheimnis”, „Der Junge muss an die frische Luft” și „Systemsprenger”, în regia lui Nora Fingscheidt. Nu au lipsit nici reprezentanții landului, doarece Medienboard este cea mai importantă structură de promovare a industriei cinematografice din regiunea Berlin Brandenburg. La rândul său, Landul Saarland a invitat la o petrecere cu spectacol organizată de producătorul Wolfang Reed care s-a ținut într-o locație atipică, într-o biserică, la care au participat mulți reprezentanți din industria cinematografică dar și politicieni din Saarland și Berlin. Prima întâlnire de film SaarLorLux a avut loc în 2016 și s-a repetat anual de atunci. Iar Comisia de Film din Portugalia a organizat împreună cu Fest-New Directors/New Films Festival, la care am participat de mai multe, o serată care s-a ținut - ca în fiecare an - la Ballhaus, o locație în stilul anilor 20.

Cel mai râvnit eveniment al Berlinalei, la care am participat pe 26 februarie, a fost și ultimul, doarece urma să părăsesc ulterior Berlinale, la puțin timp după vizionarea documentarului „Ieșirea trenurilor din gară”, semnat de Radu Jude. În ce constă acel highlight? Conform precizărilor lui Carl Bergengruen, CEO la MFG, este vorba de decernarea anuală a premiului Thomas Strittmatter în cadrul Berlinalei, în memoria scenaristului și autorului Thomas Strittmatter. Din toate scenariile pe care fondul regional MFG le primeste, juriul nominalizează 3 scenarii. În cursă au fost echipa Milena Aboyan și Constantin Hatz cu proiectul „Unschuld auf Lager", Daniel Nocke cu „Deine Flecken" și Finn-Ole Heinrich, Dita Zipfel și Lena Kammermeier cu „Die erstaunlichen Abenteuer der Maulina Schmitt". Decernarea premiilor a fost moderată de criticul de film Knut Elstermann, un foarte bun cunoscător al industriei și un excelent moderator pentru care am avut plăcerea să lucrez ca translator în trecut, doarece câstigatorii Urșilor sunt invitați la emisiunea lui Knut Elstermann transmisă de Radio Berlin-Brandenburg în direct. Premiul a fost înmânat de ministrul de stat Petra Olschowski iar câștigătorul trofeului Daniel Nocke a mulțumit atât întregii sale echipe cât și MFG-ul pentru finanțare. Printre filmele care au fost finanțate de fondul regional MFG se număra și „Systemsprenger" pe care l-am ratat la premiera de la Berlin dar pe care am avut ocazia să-l vizionez ulterior la Festivalul Internațional de Film El Gouna, cea de-a patra ediție urmând să se desfășoare în perioada 24 septembrie – 2 octombrie.

Care au fost tematicile acestei Berlinale? Unele au fost legate de gen, de exemplu seminarul organizat de asociația „Pro Quote Film” care se adresa femeilor din industrie sub sloganul „Share your Power”. Aici am fost invitată de actrița Amor Schumacher, care prezenta noua sa inițiativă social-media „Wise Women's World”, pentru care încă caută finanțare https://www.startnext.com/wisewomensworld. Un alt trend a fost „greenshooting”, care devine din ce în ce mai important. Acestei tematici Creative Europe Media al Comisiei Europene i-a dedicat în incinta Landului Schleswig-Holstein o după-amiază întreagă organizând un seminar urmat de discuții despre diversele soluții de a filma ecologic.

 

Articol preluat de pe http://www.cinemagia.ro

https://www.cinemagia.ro/stiri/jurnal-de-festival-berlinale-2020-vazut-prin-ochii-unei-jurnaliste-si-45497/

Most Read